Despre adăpost
Introvertitul e la adăpost. Sub streaşina liniştii sale, nu-l ştie nimeni. Când plouă, stă pitit, chircit şi se fereşte de picăturile întâmplătoare. Când e soare, se bucură de căldură, dar nu iese de sub streaşină. În penumbră se poate bucura cel mai bine, o ştie. Cu vizitatorii se descurcă onorabil, îi aşează pe scaune în cerc, să poată vorbi între ei. Pentru cine vrea să ştie secretul e simplu. Îşi forţează intrarea sub streaşină. Viol în linişte.
Dar el este un extravertit. Mereu la adăpostul cuvintelor sale.
